Joomla! site syndication http://teologie.info/ro Sun, 05 Feb 2012 11:27:23 +0100 FeedCreator 1.7.2 http://teologie.info/ro/images/M_images/joomla_rss.png http://teologie.info/ro Joomla! site syndication http://teologie.info/ro/cuvinte-pentru-suflet/poti-fi-gasit-vrednic-de-trupul-si-sangele-domnului-dar-nevrednic-de-preotie.html Desfrânaţii si Preoţia "Nimic sa nu faci fara sfat, intreaba inainte de orice pe oricine, chiar pe un copil, rugandu-te lui Dumnezeu ca sa-ti raspunda prin acela: Iata dreapta socoteala!" (Sfantul Ioan Scararul) "Mai pot sa slujesc lui Dumnezeu ca preot?" Ideea acestui articol s-a nascut din discutia sincera, deschisa cu un student de la Teologie - Pastorala. Seriozitatea problematicii ridicate m-a facut sa cred ca merita o tratare speciala si nu doar un raspuns "evaziv" la Posta redactiei[21], in nadejdea ca se vor folosi si alti teologi. Problema ridicata de studentul teolog se refera strict la pacatul desfranarii pe care l-a savarsit demult, dinainte de intrarea la Teologie, cand nu ajunsese la cunostinta adevarului, un pacat mai vechi, spovedit si nerepetat, pentru care a varsat lacrimi. Mai apoi, studentul s-a invrednicit si de impartasirea cu Sfintele Taine. "Stiu ca Sfintii Parinti sunt categorici, insa vedeti vreo sansa sa pot sluji lui Hristos ca preot?" intreba studentul aproape plangand. Concret, cel ce a desfranat si s-a pocait mai poate primi hirotonia? Intr-adevar, desfranarea este unul din impedimentele la preotie, dupa cum spune si Sfantul Simeon al Tesalonicului: "...cel ce curveste dupa botez sau a avut tiitoare nu poate sa fie arhiereu, preot, diacon sau altceva din randuiala preoteasca"[22]. Tot astfel se exprima Ioan Postitorul, Marele Vasile si nu numai ei: "Cel ce a curvit macar o data, preot sa nu se faca". Impedimentele la preotie sunt, de altfel, mult mai multe, dar nu le vom pomeni acum. Trebuie sa-ti marturisesc ca am simtit ca vrei, desi nevrednic fiind, sa te apropii de preotie din dragoste pentru Hristos si pentru oameni si nu pentru alte pricini nebinecuvantate. Cand ai amintit de Fericitul Augustin am simtit ca vrei sa spui "ar trebui sa se poata, vreau din tot sufletul sa-I slujesc Lui"... Exista acel canon care se refera la fostii pagani, carora prin botez, li se iarta desfranarile si pot sa se faca preoti[23] (e si cazul Fericitului Augustin, care-si marturiseste in Confesiuni - III, 1 - viata desfranata, si care dupa convertire va ajunge episcop). Iata, deci, ca botezul sterge desfranarea. Logica e simpla, paganul (necrestinul) desfranand nu se leapada de Hristos pe care nu-L stie. Celui botezat, crestinului adica, desfranarea i se socoteste ca o forma de apostazie, el intineaza haina botezului. Vedem dar ca impedimentul nu sta in intinarea trupului, ci in vointa. Cel care a putut sa schimbe mangaierile harului pe mangaierile unei femei, nu prea mai are ce sa faca in altar. Cu toate ca si pentru acesta este pocainta. Tu, care ai primit botezul de mic, dar nu ai avut cunostinta cea buna, traind intr-o familie si intr-o societate care nu pun Cuvinte pentru suflet - Cuvinte pentru suflet Sun, 04 Dec 2011 18:48:44 +0100 http://teologie.info/ro/cuvinte-pentru-suflet/ar-t-rile-i-vedeniile-unui-mare-duhovnic.html Am văzut cum arată diavolul care stăpîneşte satul socrilor mei, Oniceni (Suceava) Demonul care stăpîneşte satul Oniceni este negru la faţă şi poartă o haină brumărie, din lînă de oaie, ca o scurteică. Are sub ascultarea lui mai mulţi demoni cu chip de bărbaţi şi de femei cu copii. Aceştia îi amăgesc pe oamenii din sat şi, după ce reuşesc să păcălească un suflet, îl dau în stăpînirea demonului cel mare. Am văzut cum arată: Satana care voia să mă robească; Cetele de demoni; Porţile iadului; Portarii şi sufletele, la locul de chin În anul 1951, pe cînd eram culcat în podul şurii, pe paie, a venit Satana la mine, aşa cum o făcuse şi în anul precedent, şi a început lupta cu mine, cu gîndul să mă ia rob sau să mă supună voinţei lui. M-am luptat aprig, am căutat să-l lovesc cu picioarele, pînă ce mi-au sărit pingelele. Atunci am apucat ghetele de vîrf pentru a-l izbi cu călcîiul lor şi, deodată, a dispărut. Cînd m-am uitat la picioare, am văzut o coroană frumoasă de aur, pe care am dat s-o iau şi, în acel moment, mi-am revenit. Tot anul acela m-am luptat cu Satana, care mi se arăta, mai cu seamă noaptea, sub propriul lui chip, dar îndeosebi prin slugile lui. Acestea mi-au făcut o viaţă amară şi multe nedreptăţi, iar cu demonii cu care lucrau unele dintre ele, am dus mari lupte. Dumnezeu mi-a arătat, în timpul anului, toate cetele de demoni, toţi urîţi şi înfricoşători, care se află în văzduh; mi-a arătat porţile iadului şi păzitorii lor; mi-a arătat sufletele pe care demonii le duceau la osîndă. Şi mi-a descoperit sfîntul casei acesteia. Locul arătărilor era podul şurii socrului meu: preotul Mihăilescu, din satul Oniceni, judeţul Suceava. Acolo am stat ascuns vreo 4 ani, în timpul persecuţiei autorităţilor comuniste şi a Securităţii, împotriva preoţilor. Partidul comunist - pentru faptul că nu am fost de acord ca duminica să termin slujba la ora 9 şi să mă duc cu credincioşii pe tarlaua CAP-ului - m-a declarat duşman al poporului; am fost judecat în lipsă şi condamnat la moarte. Cum mi s-a arătat Diavolul şchiop, pe cînd aveam vreo 9 anişori Diavolul intră în om şi prin intermediul fricii. Sînt 3 căi prin care Diavolul poate intra în om, foarte uşor: prin frică, prin mîndrie şi prin necredinţă. Să vă povestesc ce mi s-a întîmplat cînd eram mic, cred că aveam vreo 9 anişori atunci. Tata, de cu ziuă, îmi spune: „Măi băiete, să te duci după topor la cabana din vie, să-l am pentru mîine dimineaţă, cînd o să merg la pădure”. Tata avea, la vreo 3 kilometri de casă, o vie, pe care tocmai o curăţise: mai întărise, în unele locuri, parii care putreziseră, uitînd toporul în bordei. Eu, prins cu joaca şi cu alte treburi de pe lîngă casă, am uitat să-i aduc unealta. Aproape de miezul nopţii, tata, amintindu-şi de topor, o întreabă pe mama: „Măi femeie, o fi adus băiatul acela toporul, aşa cum i-am spus eu?“. Mama îi răspunde că nu ştie. Atunci, tata mă trezeşte din somn şi mă întreabă de topor. Fiindcă nu l-am ascultat, pentru a mă învăţa minte, ca altădată să fac întocmai ce-mi spune, în puterea nopţii, mă trimite după topor. Mama insista să nu mă lase să plec, pentru că trebuia să trec peste un pîrîu, unde se spunea că acolo se află un diavol şchiop. În zadar au fost insistenţele mamei, tata voia să mă înveţe minte ca, altă dată, să-l ascult. Am plecat după topor. După ce am trecut pîrîul cu pricina, numai ce aud în urma mea pe cineva alergînd şi scoţînd un sunet, de parcă ar fi avut un picior în proteză de lemn. Eu, ştiind de la mama şi de la moşul meu, care era un duhovnic vestit la Mînăstirea Cocoşu, din Dobrogea, că nu trebuie să-ţi fie frică atunci cînd diavolul îţi dă tîrcoale, şi, mai ales, să nu te uiţi înapoi, nu m-am înfricoşat, şi nici nu m-am uitat în urmă. Diavolul a venit fuga pînă în spatele meu, încît îi simţeam răsuflarea în ceafă. Atunci, mi-am zis: Da…! Tu eşti? - şi mi-am continuat drumul. Diavolul s-a oprit; l-am lăsat în urmă. Abia mă depărtasem, cam vreo 200 de metri, că iar îl aud alergînd în urma mea; şi parcă iuţea fuga, pe măsură ce se apropia de mine. Venea pînă în spatele meu şi-mi sufla în ureche, pentru a mă înfricoşa. Eu m-am ţinut curajos şi nici nu m-am uitat în urmă. Rămăsese departe de mine. Am ajuns la colibă, am luat toporul şi am pornit-o spre casă. Pe drumul de întoarcere, mă simţeam mai în siguranţă, pentru că aveam toporul în mînă. Mi-am zis că, de mi se arată, o să îl tai. Minte şi curaj de copil neînfricat! Dar el nu mi s-a mai arătat. Îmi dau seama că tata greşise fiindcă nu o ascultase pe mama, insistînd să mă trimită, în toiul nopţii, la o aşa depărtare, să-i aduc toporul, mai ales că ştia de existenţa acelui diavol. Copil fiind, putea să mi se întîmple un necaz mare, dacă nu aveam înger păzitor puternic. Dacă mă temeam, atunci m-ar fi prins. De atunci, am rămas neînfricat în lupta cu diavolii. M-am rugat la hirotonie ca unul dintre darurile pe care le primesc să fie şi acela de a-l izgoni pe diavol din oameni. (va urma) ILARION ARGATU Cuvinte pentru suflet - Cuvinte pentru suflet Thu, 29 Sep 2011 19:32:17 +0100 http://teologie.info/ro/cuvinte-pentru-suflet/am-v-zut-cum-arat-demonii-2.html jocurilor de noroc - Părinte, este bine ca banii pe care-i cîştigi la loz în plic, Loto, sau jocuri de noroc să-i dai la Biserică şi, mai ales, acolo unde se zideşte o Biserică, să o ajuţi? - Nu este bine! Nu este jertfa cea curată şi plăcută lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca tot ceea ce-I aducem să fie din muncă cinstită şi curată, pe cînd banii cîştigaţi la Loto şi jocuri de noroc nu sînt curaţi. Dacă preotul primeşte astfel de bani, înseamnă că-i face şi lui Aghiuţă parte la lucrarea închinată lui Dumnezeu. Pentru aceasta, va avea mult de pătimit, în Biserică vor fi multe certuri şi neînţelegeri, multă tulburare, multe furtuni şi mare nelinişte, pentru că diavolul se crede, şi el, cu drept în acea Biserică. Să vă povestesc, ca exemplu, o întîmplare trăită de mine. Cînd am început să zidesc biserica de la Boroaia, se cîştigau maşini la loz în plic. Ce mi-a trecut prin minte? Să pun rugăciuni înaintea lui Dumnezeu, ca să-mi dea un loz cu care să cîştig o maşină. Pe atunci, cu banii obţinuţi pe o maşină ridicai toată Biserica. Am zis că, din banii rezultaţi din vînzare, voi cumpăra cărămida şi toate materialele de construcţie necesare. După cîteva zile de post şi rugăciuni mi se arată Maica Domnului, pe malul Mării Negre, şi-mi spune: - Ai cerut de la Creatorul să-ţi ajute să cîştigi o maşină? - Da! I-am răspuns eu. Vreau s-o vînd şi, cu banii de pe ea, să zidesc Biserica. - Uită-te în spate şi vezi maşina ta! Cînd mi-a spus aceste cuvinte, am văzut cum curg lacrimi din ochii Maicii Domnului, după care Ea a dispărut. Privind în spate, am văzut o Dacie nou-nouţă, de culoare roşie, foarte frumoasă. Dar, pe botul ei erau 2 drăcuşori, la volan era un altul şi, pe capota din spate, alţi 2. Cînd m-am întors, aceştia au început să se legene pe maşină şi să se bucure, zicînd: - Uite-l... ! A lui e maşina, dar stăpîni pe maşină sîntem noi; noi o s-o conducem, iar pe el o să-l înecăm în Mare! Atunci, eu, le-am zis: - Dacă-i vorba că voi sînteţi stăpîni pe ea şi voi o s-o conduceţi, mie nu-mi mai trebuie! - Daaa...?! Au exclamat ei, parcă dezamăgiţi, şi, cuprinşi de ciudă, au împins maşina în Mare. Am văzut, apoi, cum se scufunda maşina, în apa Mării. Această arătare a fost mesajul primit de la Dumnezeu: că nu-I plac astfel de jertfe pentru zidirea Bisericii Lui şi că nu este bine să pui la zidirea unei Biserici banii cîştigaţi la Loto sau la jocuri de noroc. Am lepădat gîndul acesta, ca pe o cîrpă. Mi s-a arătat diavolul în chipul Maicii Domnului Să vă povestesc o întîmplare din vremea prigoanei mele, cînd stăteam ascuns în podul casei din Boroaia. A apărut Maica Domnului: tînără şi frumoasă, cam de vreo 15 anişori, cu un veşmînt ales, înconjurată de lumină. Cînd am văzut aşa minunăţie, eram înclinat să cred că apariţia aceea este adevărată, că Maica Domnului a venit să mă mîngîie, cu chipul şi blîndeţea ei, dar ceva îmi spunea că, totuşi, nu este ea. I-am spus: - Maica Domnului, dacă tu eşti cu adevărat, lasă-mă să-ţi   sărut picioarele! M-am apropiat de ea şi, cînd am ridicat veşmîntul, ce credeţi că am văzut? Avea un picior de cal şi unul de pasăre! Atunci, am zis: - Aha..! Tu eşti? Să te certe pe tine Domnul, tu, care ai venit aici! Arătarea a pocnit, s-a făcut numai scîntei şi s-a împrăştiat în tot podul. Văzînd aceasta, am spus: - Aş vrea să văd, şi eu, foc aprins de tine în casa mea, dacă va îngădui Dumnezeu! Diavolul voia să mă sperie că se aprinde casa. Atunci s-a auzit un zgomot mare, au dispărut toate scînteile şi Diavolul a ieşit pe poartă, trîntind-o aşa de tare, de am auzit izbitura din pod. Iar preoteasa, care se afla în casă, s-a speriat foarte tare, neştiind cine a fost. Sfîrşit ILARION ARGATU Cuvinte pentru suflet - Cuvinte pentru suflet Thu, 29 Sep 2011 19:11:18 +0100 http://teologie.info/ro/cuvinte-pentru-suflet/indr-zni-i-eu-sunt-nu-v-teme-i.html   Cuvinte pentru suflet - Cuvinte pentru suflet Fri, 23 Sep 2011 21:32:48 +0100 http://teologie.info/ro/cuvinte-pentru-suflet/interviu-cu-p-rintele-matei-bilauca-stare-ul-schitului-na-terea-maicii-domnului-de-la-in.html Părinte, cum ar trebui să fie o preoteasă? Mă gândesc că în primul rând o preoteasă ar trebui să aibă o vocaţie de preoteasă, în sensul că dacă preotul trebuie să aibă vocaţie, şi preoteasa, soţia lui, ar trebui. De ce? Pentru că de cele mai multe ori viaţa părintelui nu e în familie cât e în parohie. Iar preoteasa trebuie să reuşească să înţeleagă aceasta, că preotul este şi al soţiei, dar şi al parohiei, poate mai mult al parohiei decât al soţiei. Viitoarea preoteasă se căsătoreşte cu un om care nu este un om obişnuit, ci un om ales de Dumnezeu nu atât pentru ea, cât pentru comunitatea în care vieţuiesc împreună. Apoi bineînţeles că preoteasa trebuie să se deosebească, aşa cum şi părintele trebuie să se deosebească. Hai să începem de la port. Părintele trebuie să fie deosebit de oamenii obişnuiţi. De exemplu dacă nu este în reverendă, ci în pantaloni scurţi şi maieu sau tricou, printre oameni, în sat sau în oraş, nu ai de unde să îţi dai seama că acela este preotul, nu un om obişnuit din sat. Asta se întâmplă de exemplu şi când vin la mănăstire, iar noi de multe ori suntem puşi în dificultate dacă nu-i cunoaştem. Pentru că nu-i respectăm ca pe nişte preoţi, ci ne adresăm ca unor oameni obişnuiţi, care nu ţin cont că mănăstirea este un loc unde ar trebui să se umble altfel decât în casă, unde există mai multă intimitate. Dar nu aceasta este important… Important este faptul că dacă un preot nu-şi ţine vestimentaţia lui preoţească, atunci poţi să îl consideri un om obişnuit. Or un preot nu este un om obişnuit, nu este nici pentru lumea aceasta, nu este nici pentru lumea cealaltă un om obişnuit. La fel şi preoteasa, şi mă gândesc la portul ei… Ar trebui să se orienteze după ce zice Sf. Apostol Pavel, să umble „în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ” (I Timotei 2, 9). Iar aici, la port, se includ şi celelalte, de exemplu să fie curată, să nu folosească fel de fel de vopsele, pe unghii, pe ochi, pe buze, parfumată şi pudrată şi „cremată”. Cuvinte pentru suflet - Cuvinte pentru suflet Mon, 22 Aug 2011 22:48:39 +0100